Dirijori ai Corului de la Orăştie: Ioan Branga

art. întocmit de std. Marius Ioan Popa, anul II, Teologie Pastorală, Alba Iulia

Anul 1883 aduce la Orăştie ca învăţător şi dirijor al corului pe Ioan Branga. Astfel găsim în protocolul unei conferinţe  învăţătoreşti din 21 octombrie 1883, al bisericii ortodoxe din oraş. După ce Olariu Sebastian a renunţat la postul de învăţător şi dirijor al corului, orăştienii au simţit nevoia unui cadru pedagogic şi muzical stabil. În acest context, cerând un cadru competent de la Sibiu, orăştienii îl vor avea în mijlocul lor pentru o perioadă de 30 de ani pe învăţătorul Ioan Branga.

Originar din Poiana Sibiului, având studii pedagogice la Sibiu şi făcând ucenicie muzicală în preajma lui Gerorge Dima, Ioan Branga era persoana potrivită pentru a fi învăţător şi dirijor în Orăştie.

După numirea sa ca învăţător la Orăştie în 21 octombrie 1883, urmează tot în acelaşi an numirea lui ca bibliotecar la 28 octombrie.

Prin venirea lui Branga, se reînnoadă firul tradiţiei corale, pune pe noi baze această formaţie temeinic reorganizată, îngrijindu-se atât de corul bisericesc cât şi de cel laic, a pus bazele unui cor mixt şi a numit formaţia corală de la Orăştie, Reuniunea de Cântări. Această denumire va fi purtată de către cor peste 40 de ani de acum înainte. În doar un an de la venirea sa în 1884, comitetul parohial îi aprobă o mărire a salariului pentru strădaniile depuse şi pentru instruirea celor tineri în cântările bisericeşti.

Odată cu stabilirea definitivă la Orăştie, el a dat întreaga sa putere de muncă pentru propăşirea culturii şi tradiţiei muzicale locale. Ioan Branga a reorganizat din temelii corul şi l-a condus cu pricepere până la pensionare.

A luat parte la toate manifestările artistice, serate muzicale, petreceri şi concerte. De asemenea a organizat programe cu scopuri filantropice, culturale şi educative. O pasiune a sa a fost teatrul, fiind un bun diletant, bun recitator şi orator şi neîntrecut solist. A condus şi a fost membru în multe societăţi, comitete şi asociaţiuni locale fiind o personalitate ce a animat viaţa culturală orăştiană de la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX.

Apogeul Reuniunii de Cântări va avea în 1906 la Festivalul tuturor societăţilor corale româneşti (inclusiv cele din Imperiul Austro-Ungar, – 25 de formaţii), organizat la Arenele Romane din Bucureşti de către Societatea muzicală ,,Carmen”, condusă de D.G. Kiriac. Acolo, atât corul, cât şi dirijorul, au fost răsplătiţi, separat, cu Medalia de Aur. Piesele prezentate au fost de o mare fineţe şi rafinament artistic, publicul cerând Reuniunii de Cântări să repete  a doua piesă ,,Mândruliţă de demult” de George Dima.

În Septembrie 1913 au loc la Orăştie serbările ,,ASTREI”. Cu această ocazie, Ioan Branga va prezenta un frumos program alături de Reuniunea de cântări. În concertul dat de corul orăştian a cântat Cella Delavrancea, fiica scriitorului Barbu Delavrancea. În acelaşi an Ioan Branga se retrage din activitatea corală a Orăştiei, însă va mai conduce câteva programe muzicale şi va dirija în anumite concerte până în anii 1920 , în momentele în care corurile din oraş duceau lipsă de dirijori.