Racla cu moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul va fi adusă miercuri şi joi la Alba Iulia de prăznuirea Sfinţilor Mărturisitori Ardeleni (21 octombrie 2010)

17/10/2010

Racla cu moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul (780 – 20 noiembrie 842) de la Mănăstirea Bistriţa, din judeţul Vâlcea, va fi adusă miercuri, 20 octombrie 2010 la Alba Iulia, de ziua prăznuirii sfinţilor Mărturisitori Ardeleni. Moaştele vor fi însoţite de PS Emilian Lovişteanu, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului şi de maica Mihaela Tamaş, stareţa Mănăstirii Bistriţa.
Întâmpinarea raclei cu sfintele moaşte va avea loc miercuri, 20 octombrie 2010, la ora 17.00 în faţa Catedralei Reîntregirii din Alba Iulia. Va urma o procesiune cu sfintele moaşte în jurul catedralei, după care se va oficia slujba Vecerniei Mari cu Litie. Racla cu moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul va fi pusă în Catedrala Reîntregirii, unde credincioşii se vor putea închina toată noaptea de miercuri spre joi.

Joi, 21 Octombrie, de sărbătoarea Sfinţilor Mărturisitori Ardeleni, Cuvioşii Visarion şi Sofronie şi a Sfântului Mucenic Nicolae Oprea, în catedrala Reîntregirii se va săvârşi de la ora 9.30 Sfânta Liturghie de către IPS Andrei al Alba Iuliei, înconjurat de un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi.

Sfântul Cuvios Grigorie Decapolitul a avut încă din timpul vieţii darul tămăduirii bolilor şi al facerii de minuni, iar sfintele sale moaşte sunt şi ele pline de har şi binecuvântare pentru toţi care se roagă şi se închină lor cu credinţă.

*** Viaţa Sfântului Grigorie Decapolitul ***


Sfântul Grigorie, ale cărui moaşte se păstrează întregi la Mănăstirea Bistriţa, din judeţul Vâlcea, s-a născut în jurul anului 780, în Isauria – Asia Mică, din părinţi ortodocşi devotaţi, anume Serghie şi Maria, şi a copilărit în una din cele zece cetăţi ale Isauriei, Irinopolis, din care cauză se numeşte până astăzi „Decapolitul”.
Din tinereţe, renunţând la căsătorie, s-a dus la mănăstire şi a ajuns călugăr desăvârşit. Apoi, pe vremea iconoclasmului, a mărturisit despre sfintele icoane în multe cetăţi.

În ultimii ani ai vieţii s-a ostenit în Mănăstirea Sfântul Mina, aproape de Tesalonic, învrednicindu-se de harul preoţiei. Şi aici a făcut multe minuni şi vindecări de boli, vestind cele viitoare. Renumit în tot Bizanţul pentru sfinţenia vieţii lui, la bătrâneţe, Sfântul Grigorie Decapolitul se îmbolnăveşte şi se mută la Hristos la 20 noiembrie anul 842, fiind înmormântat la o mănăstire din Constantinopol.
Acest mare cuvios şi mărturisitor al lui Hristos era cinstit ca sfânt şi făcător de minuni încă din viaţă. Dar şi după moarte se vindecau bolnavii la mormântul lui. Văzând aceasta, monahii acelei mănăstiri i-au scos sfintele sale moaşte din pământ şi le-au pus în biserică spre închinare şi ajutorul tuturor.
În anul 1453, căzând Bizanţul sub turci, moaştele Sfântului Grigorie sunt duse în părţile Dunării, ajungând în mâinile unui dregător turc. Auzind de minunile ce se făceau la aceste moaşte, banul Ţării Româneşti, Barbu Craiovescu, le cumpără cu mulţi bani, prin anul 1497, şi le duce la Mănăstirea Bistriţa – Râmnicu-Vâlcea, ctitoria sa, unde se află şi astăzi. Racla de argint, în care se păstrează cu sfinţenie acest odor de mare preţ, a fost lucrată la Braşov, în anul 1656.
Sfântul Grigorie Decapolitul se prăznuieşte în fiecare an la 20 noiembrie.

Sursa: Radio Reintregirea


Slujbă de binecuvântare a începutului de an şcolar pentru ELEVI

12/09/2010

Astăzi, 12 septembrie, începând cu ora 17, ca în toate bisericile din Patriarhia Română, la Biserica Ortodoxă din cartierul Micro II se va săvârşi o slujbă de binecuvântare a anului şcolar ce mâine debutează.

“Totdeauna lucrul tău,/ să-l începi cu Dumnezeu./ Unde-i El cu Harul Său,/ niciun lucru nu e greu.”  Împlinind acest gând, copiii şi tinerii cer ajutorul dumnezeiesc pentru a împlini cele ce Şcoala lucrază în fiecare spre formarea unui caracter nobil şi frumos.

Toţi elevii  prezenţi vor primi din partea parohiei fructe şi dulciuri ca binecuvântare şi mângâiere la începerea cursurilor şcolare.



Hram la Biserica din Turdaş

23/05/2010

Praznicul “Pogorârii Sfântului Duh” este hram al Bisericii Ortodoxe din comuna Turdaş. Cu acest prilej, în ajun s-a slujit Privegherea cu procesiune la care a cântat grupul vocal “Epifania” al L.T.C.O.R.. Dimineaţa s-au slujit Ceasurile şi Acatistul Sfântului Duh continuate cu Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie. Seara, praznicul a fost încheiat cu Taina Sfântului Maslu de obşte, participând preoţi din comunităţi învecinate.

Comunitatea ortodoxă din Turdaş este păstorită de către părintele Adrian Uriţescu, consilier în Adunarea Eparhială din partea Protoieriei Orăştie.


Noaptea cea prealuminată a Învierii…

03/04/2010

Noaptea cea mai luminată de peste an, semn al biruinţei vieţii asupra morţii,  semn al biruinţei Luminii lui Hristos asupra întunericului adus de pacat şi moarte…

Noaptea bucuriei şi a veseliei, noaptea mult aşteptată, noaptea vestirii binecuvântate, noaptea ce pregăteşte dimineaţa unei vieţi noi, a unui nou început…

Această noapte în priveghere petrecând, să ne fie prilej de primenire duhovnicească şi îndemn spre a trăi în LUMINĂ, răspândind LUMINA în jurul nostru!

Să nu mai fim răspânditori ai întunericului, răscolind în preajma noastră, ci să râvnim a deveni mesageri ai Învierii Domnului,  ai Luminii şi ai liniştii sufleteşti ce răsare de la Hristos prin noi!

…căci pentru toate acestea…

HRISTOS A ÎNVIAT!


Bucurii desăvârşite!

prof. Alexandru Oltean

Slujba din Noaptea Paştilor o puteţi asculta în interpretarea unei obşti monahale: Utrenia Invierii.


Vecernia iertării – prima slujbă a Postului Mare

14/02/2010

Postul Paştelui începe, de fapt, de la Vecernia din această Duminică a Izgonirii lui Adam din Rai sau Duminica Iertării. Slujba începe solemn, preotul fiind îmbrăcat în vesminte luminoase. Stihirile care urmează după “Doamne, strigat-am…” anunţă venirea postului si, dincolo de Post, apropierea Paştelui. Urmează apoi vohodul cu cântarea “Lumină lină”. Preotul slujitor înaintează către “locul cel mai înalt” din spatele altarului pentru a vesti Prochimenul de seară, care întotdeauna anunţă sfârşitul unei zile si începutul alteia. Repetăm de cinci ori Prochimenul si iată că Postul a sosit! Vesmintele luminoase sunt puse deoparte, preotul îmbracă vesminte de culoare închisă. Luminile se sting si se intră în atmosfera Postului Mare, acea “tristeţe strălucitoare” caracteristică. Se citeşte pentru prima oară rugăciunea de post a Sf. Efrem Sirul, însoţită de metanii.

La sfârşitul slujbei credincioşii se apropie de preot, cerându-si iertare unii altora. Ostenelile pentru virtute, postul si toate celelalte, deşi sunt trebuitoare pentru mântuire, totuşi Dumnezeu le primeşte nu numai ca un lucru datorat, ci si ca pe o faptă bună, ca pe un dar. Darul pentru a putea fi însă primit trebuie să îndeplinească condiţia evanghelică a darului, să fim împăcaţi cu aproapele nostru. De aici vine aşa de frumoasa rânduială a iertării obşteşti când ne spunem unii altora: “Iartă-mă frate!”, “Dumnezeu să te ierte!”.

Acum ne iertăm cu cei din casă, cu vecinii si cu cei cu care avem vreo pricină. Ştergem astfel toată răutatea cea de la inimă si putem aduce în pace si cu bună nădejde lui Dumnezeu darul ostenelilor postului. Aşadar ritualul iertării care se săvârşeşte la sfârşitul vecerniei nu este doar un ritual exterior ci ne pregăteşte efectiv pentru a intra în Post împăcaţi cu semenii, în relaţie de frăţietate, de unitate. Această iertare pe care o cerem unii altora nu este altceva decât prima încercare de a sparge fortăreaţa păcatului si reîntoarcerea la unitate, la solidaritate, la iubire. A ierta este a pune între mine si semenul meu iertarea lui Dumnezeu însuşi.

Această vecernie a iertării se săvârşeşte în bisericile noastre si este de datoria noastră de a participa la această slujbă pentru a primi iertare unii de la alţii spre a intra împăcaţi în Post. Chiar si cei care de obicei nu participă la slujbele de seară, se cuvine să fie prezenţi la slujba de început a Postului Mare, deoarece, precum spunea părintele Schmemann: “nimic nu destăinuie mai bine «tonalitatea» Postului Mare în Biserica Ortodoxă: nicăieri nu se manifestă mai bine chemarea sa profundă de către om.” Vom rătăci patruzeci de zile prin desertul Postului, dar la capăt străluceşte deja lumina Paştelui, lumina împărăţiei lui Dumnezeu.

Pr. Petruţ Ormenişan, duhovnic la Seminarul Teologic din Alba Iulia

Sursa: Radio Reintregirea


Întâlnirea Episcopului Hunedoarei cu Orăştia

26/12/2009

Duminică, 27 decembrie, a treia zi de Crăciun, la orele dimineţii Preaşfinţitul Gurie al Devei şi Hunedoarei va veni în mijlocul credincioşilor din Orăştie, slujind Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie la Catedrala oraşului nostru.

Bun venit la Orăştie, Preasfinţia Voastră!