Ultima vineri din Postul Pastelui se numeste Vinerea Patimilor sau Vinerea Mare si e ziua in care Hristos, arestat fiind, a fost dus la guvernatorul roman Pilat din Pont. Acesta L-a trimis la Caiafa. Sub pretextul ca iudeii nu au voie sa ucida, acesta L-a retrimis la Pilat. Evreii, intaratati de mai-marii lor, au cerut sa fie rastignit, iar Iisus a pornit, cu cununa de spini pe cap si Crucea in spate, pe drumul Golgotei. La iesirea din cetate, Domnul a cazut sub povara crucii. Atunci, ostasii l-au silit pe Simon Cirineul sa-i duca Crucea. O femeie pe nume Veronica i-a dat o naframa alba cu care si-a sters sudorile si astfel s-a imprimat pe aceasta chipul Domnului Iisus Hristos, asa cum se gaseste astazi pictat in biserici. Dupa Scriptura, ostasii romani L-au rastignit pe Iisus Hristos, “la ceasul al treilea”, adica dimineata, la ora 9.00, iar “pe la ceasul al noualea (pe la ora 15.00) a strigat cu glas tare, cutremurator: “Eli, Eli, Eli, lama sabactani?” – “Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai parasit?”. “Parinte, in mainile Tale incredintez duhul Meu. Si acestea zicand, si-a dat Duhul.”
Este o zi aliturgica in bisericile ortodoxe, o zi in care, in respectul fata de Patimile Domnului, nu se oficiaza Sfanta Liturghie. Slujbele incep cu Ceasurile imparatesti, care se citesc doar in ajunurile marilor sarbatori (Craciun, Boboteaza etc.).
Dupa Ceasurile imparatesti se face Vecernia zilei urmatoare, in timpul careia, intr-un anumit moment, numit Stihoavna, se scoate Sfantul Aer sau Sfantul Epitaf – o bucata de panza pe care este zugravita pogorarea in mormant a Mantuitorului. Sfantul Epitaf, asezat pe o masa in mijlocul bisericii, in fata crucii, sta inconjurat de lumanari si cu Evanghelia deasupra. Credinciosii trec prin fata lui, ingenuncheaza de trei ori si saruta picioarele Mantuitorului. Apoi credinciosii trec pe sub aceasta masa pe care este asezat Sfantul Aer, reflectand in plan simbolic pogorarea in mormant.
Toate cantarile din Vinerea Patimilor arata rautatile pacatului lumii cazute in pacat: tradarea lui Iuda, frica prea mare a ucenicilor si lepadarea lui Petru, rautatea si viclenia carturarilor si fariseilor, lasitatea si nedreptatea lui Pontiu Pilat, violenta soldatilor, ratacirea si nerecunostinta multimilor, obraznicia talharului nepocait si nepasarea sau indiferenta multora carora Iisus le-a facut mult bine.
Seara se oficiaza Prohodul Domnului, poate cea mai grava, solemna si patetica slujba a Ortodoxiei. Credinciosii, cu lumanari in maini, asculta cum soborulde preoti citeste cateva stihuri in care este vorba despre moartea Mantuitorului, despre pogorarea Sa in iad si in care se anunta Invierea.
La sfarsitul acestei Denii, preotii iau Sfantul Epitaf si, urmati de credinciosi, inconjoara de trei ori biserica, cu lumanari aprinse in maini. Dupa aceasta, se intra iarasi in biserica. In timp ce preotii tin ridicat Epitaful la intrarea in biserica, credinciosii trec pe sub el, atingandu-l cu mana. La sfarsitul slujbei, după Sfânta Evanghelie, credincioşii se retrag cu lumanarile in maini, catre case.
Pana la Inviere nu mai bat clopotele. In seara acesta, crestinii ortodocsi merg la Biserica sa asculte prohodul si sa ia parte la Inmormantarea Domnului.
La sfarsitul slujbei, preotul inconjoara impreuna cu toti credinciosii biserica de trei ori, in dangat de clopot.Se tine post negru si nu se aprinde focul. Este ultima oara cand mai suna clopotele pana in clipa Invierii Domnului. Drumul Crucii Pelerini crestini din intreaga lume parcurg, in fiecare an, dupa traditia seculara, pe strazile Ierusalimului, traseul numit “Via Dolorosa”, chiar daca dupa atatea secole nu se stie precis daca ruta, cunoscuta si sub numele de “Via Crucis” – Drumul Crucii -, si Opririle Crucii ar fi cele adevarate sau o simpla reconstituire simbolica.
Sursa: www.creştinortodox.ro